Fazele Lunii depind de poziția relativă a acesteia față de Pământ și Soare. Luna, Pământul și Soarele sunt în mișcare continuă pe orbitele lor.
Pământul orbitează în jurul Soarelui în 365,25 zile, pe o orbită eliptică. Simultan, Luna se rotește în jurul Pământului într-o perioadă numită lună siderală, de aprox. 27,32 zile. Axele de rotație ale celor două corpuri cerești sunt înclinate unele față de altele cu un unghi de 5 grade.
Unghiul dintre axa Pământ-Lună și cea Pământ-Soare se schimbă permanent. La fiecare 27,32 zile Luna „înconjoară” Pământul revenind aproape la aceeași poziție față de Soare.
Poziționarea celor 3 corpuri cerești
Pământul, Luna și Soarele se află în același plan doar în momentele de eclipsă de soare sau de eclipsă de lună. În restul timpului, Luna se poate afla puțin deasupra sau puțin dedesubtul planului orbitei Pământului în jurul Soarelui.
Pentru o înțelegere intuitivă a mișcărilor relative, NASA oferă această simulare 3D interactivă a sistemului Pământ-Lună
De obicei, atât Luna cât și Pământul sunt luminate pe jumătate din suprafață de către Soare. Însă cantitatea de lumină solară pe care o vedem reflectată pe suprafața Lunii depinde de poziția acesteia față de Pământ.
Luna Nouă
În faza numită Lună Nouă, Luna este poziționată între Pământ și Soare. Din perspectiva noastră, partea luminată a Lunii (care primește lumina Soarelui) este orientată în sens opus, astfel încât nu o putem vedea. Nu avem eclipsă de Soare la fiecare Lună Nouă deoarece Luna, Pământul și Soarele nu sunt perfect aliniate.
Pentru Lună Nouă, unghiul dintre axa Pământ-Lună și axa Pământ-Soare este de 0°, iar Luna și Soarele formează din punctul de vedere al unui observator de pe Pământ un unghi de 180°.
Primele faze
Pe măsură ce Luna își continuă revoluția în jurul Pământului, începem să observăm tot mai mult din emisfera însorită a acesteia. Primele faze ale Lunii se numesc:
- Semilună în creștere – vedem doar o parte subțire din jumătatea dreaptă luminată
- Primul pătrar – observăm fix jumătate din emisfera însorită, cu un unghi de 90° între axele Pământ-Lună și Pământ-Soare
- Lună în creștere – mai mult de 50% din suprafața luminată
Luna Plină
Când Luna ajunge în spatele Pământului relativ la Soare, vedem 100% din emisfera însorită – este Luna Plină. Din nou, nu se produce întotdeauna eclipsă de Lună la faza de Lună Plină, pentru că, de multe ori, cele 3 corpuri nu sunt perfect aliniate.
<Pentru Lună Plină, unghiul dintre axa Pământ-Lună și axa Pământ-Soare este de 180°. Soarele, Pământul și Luna sunt aproximativ aliniate, cu Luna de partea opusă Soarelui.>
Ultimele faze
După Lună Plină, pe măsură ce satelitul nostru natural își continuă revoluția selenară de 27,32 zile, observăm din ce în ce mai puțin din suprafața iluminată de Soare. Fazele de după Lună Plină se numesc:
- Lună în descreștere – între 99-50% din suprafața vizibilă este însorită
- Ultimul pătrar – vedem din nou fix 50% din emisfera luminoasă
- Semilună în descreștere – tot mai puțin din jumătatea luminată
Ciclul lunar se încheie și reîncepe la fiecare Lună Nouă.
Eclipse solare și lunare
Eclipsele de Soare și eclipsele de Lună sunt posibile mulțumită poziției unice și variabile a Lunii față de Pământ și Soare, toate cele 3 aflându-se exact în același plan doar în aceste momente speciale.
Eclipsele au avut un rol important în studierea mișcărilor corpurilor cerești și formularea legilor lui Kepler privind mecanica cerurilor.
Impactul fazelor Lunii asupra Pământului
Poziția fazelor Lunii are efecte măsurabile asupra unor fenomene terestre:
- Maree – atracția gravitatională maximă a Lunii determină amplitudinea mareelor
- Precipitații – se consideră că anumite faze cresc probabilitatea ploilor
- Agricultură – unele culturi sunt plantate ținând cont de ciclul lunar
- Energia umană – Luna Plină poate afecta calitatea somnului
