Genul epicGenul epic este unul dintre genurile literare (si care pot fi vazute drept categorii ale literaturii, ce reunesc opere asemanatoare din punct de vedere al modalitatii autorului de a infatisa omul, actiunile sale si starile sufletesti pe care le traieste) ale teoriei literaturii. Genurile literare sunt genul liric (poezia), genul epic (proza) si genul dramatic (teatrul). Fiecare gen literar fiind categorisit la randul sau in mai multe specii literare.

Asa cum spuneam, proza este definitorie pentru genul epic, drept pentru care modul de expunere predominant in operele apartinand acestui gen este naratiunea, un mod de exprimare prin care cititorilor le sunt aduse la cunostinta o intamplare sau o succesiune de intamplari reale sau imaginare, atribuite unor personaje. Naratiunea poate fi exprimata si in versuri in cadrul anumitor specii literare ce apartin genului epic. Daca tot suntem la acest capitol, sa detaliem speciile literare ale genului epic:

In proza     In versuri
  • Anecdota
  • Autobiografia
  • Basmul
  • Biografia
  • Jurnalul intim
  • Memoriile
  • Mitul
  • Nuvela
  • Povestirea
  • Reportajul
  • Romanul
  • Schita
  • Parabola
  • Balada
  • Epopeea
  • Fabula
  • Legenda
  •  
    In operele genului epic exista un narator (povestitor), personaje (participanti la actiune) si actiune (desfasurarea intamplarilor, inlantuirea logica a evenimentelor). Structura acestor opere literare este realizata de cele mai multe ori dupa momentele subiectului:

    1. Expozitiunea: defineste spatiul si timpul in care se desfasoara actiunea, descrie personajele si imprejurarile conflictului, situatia initiala;
    2. Intriga: descrie evenimentul care schimba situatia initiala, momentul in care se declanseaza conflictul intre personajele prezente in opera literara; de cele mai multe ori cauzele stau intr-o vina, o lipsa sau o prejudiciere;
    3. Desfasurarea actiunii: descrie intamplarile desfasurate, in ordine cronologica, menite a reface starea de echilibru din momentul initial; se acumuleaza insa o stare de tensiune, numita si conflict literar;
    4. Punctul culminant: descrie momentul de intensitate maxima al conflictului, cea mai tensionata situatie intre personajele ce iau parte la actiune;
    5. Deznodamantul: prezinta rezolvarea conflictului si momentul final.
     
    Din punct de vedere al perspectivei narative (al modului in care sunt aduse la cunostinta cititorului intamplarile din cadrul operei genului epic) aceasta este si ea de trei feluri:

  • perspectiva externa – naratorul observa si relateaza cititorilor fara sa intre in constiinta personajelor si fara sa traiasca sentimentele acestora;
  • perspectiva interna – naratorul este unul dintre personajele operei, are acces la constiinta lor si relationeaza/reactioneaza ca atare;
  • perspectiva neutra – naratorul are o pozitie pare sa stie totul despre personaje si actiune, avand astfel o imagine completa a personajelor si evenimentelor, o pozitie “din culise”, diferita totusi de perspectiva externa in care naratorul pare sa se afle in preajma personajelor si intamplarilor.
     

    Vezi si…