Cine a inventat becul electric cu incandescență?
Becul electric cu incandescență, așa cum îl știm astăzi, este rezultatul muncii mai multor oameni de știință care, de-a lungul timpului, au contribuit la dezvoltarea acestui dispozitiv omniprezent în viața noastră.
Primele încercări
În 1802, chimistul englez Humphry Davy a creat prima lumină electrică trecând curent printr-o tijă subțire din platină. Demonstrația nu a avut succes deplin, lumina nefiind foarte strălucitoare.
În 1809, același Davy a realizat un arc electric folosind două tije de carbon.
În 1835, scoțianul James Bowman Lindsey a arătat că poate citi o carte la jumătate de metru distanță de sursa de lumină pe care o construise.
Dezvoltarea becului
În 1840, englezul Warren De la Rue a introdus un filament spiralat din platină într-un tub vidat, realizând incandescența filamentului. Prototipul nu a fost însă acceptat din cauza costurilor și a duratei mici de viață.
În 1841, englezul Frederick de Moleyns a creat o variantă ceva mai longevivă, tot din platină.
În 1845, americanul John Starr a primit un brevet pentru un bec cu filament din carbon.
În 1872, rusul Alexandr Lodîghin a brevetat un bec cu filament din carbon într-un glob de sticlă. A făcut experimente și cu alte materiale pentru filament.
Edison și becul modern
Thomas Edison, în cadrul cercetărilor sale, s-a întors la filamentul din carbon în interiorul unui balon vidat din sticlă. Rezultatul a fost un bec cu o durată de funcționare de 13 ore și jumătate.
Edison a primit în 1879 brevetul pentru becul cu incandescență și este recunoscut ca inventator al acestuia. Îmbunătățirile ulterioare au crescut durata de viață a becului său la 1.200 de ore.
Prima demonstratie publică a becului electric cu incandescență a avut loc la 31 decembrie 1879.
Timișoara primul oraș iluminat stradal
Orașul Timișoara deține un loc special în istoria iluminatului stradal. În anul 1884, Timișoara a devenit primul oraș de pe continentul european care a introdus iluminatul electric stradal.
Inițiativa a aparținut primarului de atunci al urbei, Karl Telbisz, care a decis să modifice sistemul de iluminare al orașului, trecând de la cel pe bază de gaz la cel electric. Pentru aceasta, primarul a apelat la serviciile companiei „Fabrica de mașini și turnătorie Timișoara”, care a și instalat, în premieră europeană, 780 de lămpi cu arc voltaic de-a lungul principalelor bulevarde și piețe din Timișoara.
Evenimentul a stârnit mare curiositate printre locuitorii urbei, dar și un val de mândrie civică. Presa vremii relatează cum mii de timișoreni ieșiseră în stradă în seara inaugurării, pe 12 noiembrie 1884, pentru a admira nu doar minunea tehnică, ci și frumusețea orașului îmbrăcat în haine de sărbătoare.
Prin electrificarea sistemului de iluminat public, Timișoara devenea astfel un model de modernizare pentru întreaga Europă.
